Feeds:
Articole
Comentarii

Printre Scylla si Caribda,
Am vaslit de atatea ori,
Si sufletul imi e o fronda,
De-al sperantelor fiori,

Valuri grele-mi loveau puntea,
Mai sa-i spulbere catargul,
si sa contopeasca luntrea
Cu urgia si hazardul,

Scylla-si pregatise coltii,
Ca sa-i sfasie carena,
Iar Caribda, solul mortii.
Astepta sa scap timona,

Tunetele brazdau cerul,
Trimitand sageti de foc,
Spre vartejuri reci ca fierul,
Ce ma tot tineau pe loc,

Cineva acolo sus,
A trimis spre mine o raza,
Spre a ma lasa condus,
Catre un tarm, umbrit de o oaza,

Am vaslit din rasputeri.
Dupa faldul de lumina,
Spre palcul de cocotieri,
Din oaza de viata plina.

Venerez sublima luna,
Cand se avanta printre stele,
Presarand lumina lina,
Pe ale noptii straie grele

Timpul,prin orice ar face,
E trecut si viitor,
Iar prezentul se desface,
Ca un vis amagitor

Acum privesc spre alte zari,
Mai senine si mai calde,
Ca sa-i spun cumplitei mari,
Cate esecuri o sa rabde.

Karmic coltisor de rai,
Luminos si inflorit
Precum caisul in luna mai,
Sub albastrul infinit.

Cuib curat de randunele,
Incheiat cu multa truda.
Sub atatea ploi de stele,
Ce-l cuprind dar nu-l inunda,

Da-le Doamne , zboruri multe.
Puilor, din noul cuib,
Glasul vantului sa asculte,
Prin al fericirii nimb.

Fereste-i cat poti de furtuni,
Intarindu-i-n zborul lor,
Si de astenice minuni,
In al vietii lung sobor.

Sa le fie cuibul plin.
De liniste si voie buna,
Drumul sa le fie lin,
Sub a soarelui cununa.

S-au dus noptile argintii,
Si visele sub clar de luna,
S-au dus si zilele aurii,
Cu splendoarea lor nebuna.

Te evoc, copilarie,
Uneori, din cand in cand,
Sa ma scoti din sihastrie,
Pe cararea vreunui gand.

Prin padurea ruginita,
Toamna, ma plimbam romantic,
Ca intr-o lume plasmuita,
De vreun curcubeu gigantic!

Si multe alte lumi frumoase,
Mi le asterneai in cale,
Toate rand pe rand fiind scoase ,
Din tolba Mariei- Tale.

Ramai aici, sa nu mai pleci!
Nu ma mai lasa pribeag,
Pe nesigure poteci,
Intr-al zadarniciei prag.

Ai fost si ai ramas frumoasa,
Sub navala atator vremi,
Tu, gingasa imparateasa,
Ce la tine ma tot chemi!

De-alungul cararii mele,
Pe care am pasit in viata
N-am avut porniri rebele,
Dar, nici vise de paiata,

L-am iubit pe Dumnezeu,
Si tot ce -i frumos pe lume,
Cu discretie, in felul meu,
Fara ifos sau cutume

Am respins intotdeauna,
Fara patima sau ura
Nedreptatea si minciuna.
Cu rabdare si masura,

Dar de multe ori si eu,
N-am ales drumul cel bun,
Suportand un bir mai greu,
Ca izbanda sa adun.

Azi, pe calea ce urca abrupt,
Inspre marele apus,
Desi toiagul mi s-a rupt,
Multe as mai avea de spus,

Cu roua florilor de mai,
Sa-mi sting vetrele din piept,
In care ard triluri de nai,
Si al vietii vad intelept.

Dar pietrele raman incinse,
Si dogoarea lor ma seaca,
Precum stelele-s aprinse.
Pe cand noatea sta sa treaca.

Ca Viata este un camp de lupta,
O stim toti cu precadere,
Dar cand lupti cu spada franta,
Bratul tau n-are putere!

Ajuta-l pe cel ce lupta,
Cu indemnuri competente,
Dar nu-i da o spada franta,
Si nici verbe violente!

Doua suflete pereche.
s-au tot cautat prin lume,
Din dorinta lor straveche,
Ca destinul sa-i adune.

Intr-o zi s-au intalnit
Pe a vietii lor, carare
Cautarea a luat sfarsit,
Printr-o calda imbratisare,

Eu sant al tau, si tu a mea ,
ana la sfarsitul vietii,
sa ne fie dorul dor,
Pur ca roua dimintii

Sa fiti vesnic fericiti,
Si sa aveti copii frumosi,
Langa ei sa imbatraniti,
Cat mai multi ani sanatosi!

Dedicatie din toata inima pentru:
Adela si George, Liviu si Adela, Tavi si Irina

Tristetea florilor

Deplang tristetea florilor.
Cand se ofilesc in glastre,
Si admir sclipirea stelelor
Din herbul galaxiei noastre.

Timpul, mare arhitect,
Construieste si darama,
Dupa al sortilor proiect,
Viata-n speta ei sublima.

Spatiul , ocean infinit.
Ne ofera printre valuri,
Cu sarmul sau neprihanit,
Rostul frunzelor pe ramuri.

Din cer, vesnic guverneaza.
Dumnezeu si Duhul Sfant,
Ca mereu sa fie treaza,
Legea firii pe pamant!

Discordanta

Degeaba-n jur e vreme buna,
Si soarele- ti zambeste darnic,
Daca-n suflet ti-e furtuna
Si un vant rece-ti sufla amarnic

In aceasta circumstanta,
Incearca sa plutesti usor,
Cu avant si cu speranta,
Pe deasupra norilor.

Multe flori mai sant pe lume,
Care cresc si apoi dispar,
Fiecare avand un nume,
Pe care-l poarta in zadar.

In zadar e tot si toate,
Totul e zadarnicie,
Ce dispare-n trista noapte.
Care tine o vesnicie,

Ce-i frumos , dureaza o clipa,
Un ,miracol efemer
Soim vanjos ce zboara- n pripa,
Si se pierde in eter.

Ce-i urat, e nesfarsit,
Si in lume e povara,
Cum in codrul bantuit,
E securea ce-l doboara.

Dumnezeu ne-a dat de toate.
Sa traim frumos si bine.
Insa lumea-i ca o noapte,
Pina de chemari meschine!

Serenissima speranta,
Fiica regelui Maibine,
De la noi si-a luat vacanta.
Si a plecat hai-hui prin lume.

Am tot cautat-o acasa.
Batand disperati in poarta.
Sa vedem daca-i mai pasa.
De noi toti, de a noastra soarta,

Dar ea a plecat din tara.
Fara nicio circumstanta.
Soarta noastra-i cam bizara.
Vom lupta fara speranta.

Cei ce au alungat speranta,
Si mai binele afara,
Vor plati candva chitanta.
Pentru ca au distrus o tara,

N-o sa-i ierte acest popor,
Pentru ceea ce au facut .
Nici in vecii vecilor,

Apatrizi lipsiti de suflet.
Zarafi lacomi de arginti.
II va pierde al lor umblet,
Epigoni fara parinti.

Cand un om destept, face pe ‘”prostul”,acest lucru poate fii un spectacol amuzant si chiar benefic pentru cei din jur dar cand dimpotriva un prost face pe desteptul,asta este un demers impotriva firii,si intotdeauna pagubos pentru cei ce-l iau in serios asa ca, lasati-i pe cei destepti sa ajunga acolo unde vor sa ajunga dar impiedicati-i pe prosti sa se catere acolo unde nu le este locul,cu atat mai mult cu cat se stie ca unde-i minte e si cinste si omenie, iar prostia face casa buna cu nesimtirea si necinstea

Cum as putea…

Cum as putea sa-ti multumesc.
Venerabila madona,
Pentru harul tau regesc.
Lipsit de tenta epigona,

Prin viforul atator vremuri,
Mi-ai fost alaturi pas cu pas,
Si n-a fost chip sa te cutremuri
In clipele de greu impas,

Cu zambet senin si cald,
Si deseori cu indemn blajin,
Mi-ai fost vesnicul herald,
Din nestinsul rost divin,